Simbolul MOTH s-a născut într-un moment în care a obosit voința. Atunci,
șansa s-a impus în fața rațiunii.
O molie s-a izbit într-o seara de monitorul laptopului în momentul potrivit ca ea sa
devină numele și imaginea mărcii MOTH.
Explic prima dată ce e cu oboseala voinței.
Mulți psihologi au căutat să explice legăturile complexe dintre sine, voința, motivație
și deciziile pe care le luăm. Unul dintre acești psihologi este Roy F Baumeister care a
explicat ce este epuizarea ego-ului :“Presupunerea tradițională că voința este o
trăsătură înnăscuta pe care ori o ai ori nu o ai este falsă. În schimb, abilitatea de
autocontrol, atât cognitiv cât și emoțional, poate fi învățată și dezvoltată atât de bine
încât să fie activată automat atunci când ai nevoie de ea” – Felix F. Baumeister,
Puterea Voinței.
Cu alte cuvinte, ce zice Baumeister este că voința este asemeni unui mușchi pe
care îl poți antrena, și astfel forța autocontrolului devine mai puternica. Dar, tot
asemenei unui mușchi, voința, daca este folosita des, obosește.

Mintea umană se simte bine când are control și se simte rătăcită când pierde controlul.
Unul din mecanismele prin care ne asiguram controlul este rațiunea. Apoi prin
rațiune mergem la aplicarea standardelor pe care l-am învățat în scoală si in viață.
Ajung la molie imediat.
În anumite momente nu mai manifestăm autocontrolul. Sunt sporadice aceste
episoade și au cauze diverse. Atunci rațiunea iese din corsetele multiple în care o
prindem și …începe să vadă si sa facă legături nebănuite.
Ceea ce nu are sens când manifestăm controlul are sens când ne lăsam duși de val.
În seara când molia s-a lovit de monitorul laptopului eu căutam deja, de ceva vreme
numele pentru marca sub care doream să producem mesele.
Experiența îmi spunea ca acel nume trebuie sa fie scurt, să aibă legătură cu
lemnul, mai ales în versiunea engleza, să fie original și ușor de ținut minte. Era
abordarea standard din manulalul de branding.
Eram așadar în momentul în care, învârteam în minte cuvântul wood, în toate
formele posibile și imposibile. Eram foarte aproape de woodtopia doar că, existau
atâtea firme care aveau aceasta marcă încât, numai originală nu era.
Molia mea a apărut de nicăieri. Prima dată am auzit un huruit discret într-un
registru sonor asemănător vibratiei. Erau bătăile aripilor.
Molia s-a lovit de câteva ori de monitor, apoi s-a lăsat pe tastatură. Dorea sa
intre în albul monitorului atrasă de lumina puternica a acestuia. Am pus mâna pe ea și

am reușit să o prind după câteva încercări. Am deschis geamul si i-am dat drumul
afară.

În mai puțin de o secundă, totul s-a legat într-un mod neașteptat în mintea mea.
Nu mai aveam nevoie de woodtopia și de diferitele sale declinări. Rațiunea s-a retras
iar în golul lăsat s-a manifestat lipsa rațiunii.
Mi-am zis că molia e un semn și că sunt nebun daca nu țin cont de acest semn.
Apoi, toate simbolurile mistice ale moliei s-au afișat: atracția aproape suicidara a
fluturelui nopții către sursa de lumina, legătura cu noaptea și luna care este sursa
inspirației, credința în unele culturi că o molie este sufletul aflat în căutarea
adevărului, fragilitatea și frumusețea enigmatică….Toate aceste simboluri, idei și

imagini s-au îngrămădit în minte și au format legături de cauzalitate, în timpul necesar
unei clipiri.

Nassim Taleb ar numi aceasta situație o lebădă neagră, adică manifestarea foarte puțin
probabilului.
Ce șanse erau ca oboseala voinței mele sa se manifeste chiar în momentul în
care o molie s-a izbit de monitorul la care lucram? Ce șanse erau ca eu să am o molie
în casă chiar atunci? Ce șanse erau ca izbirea moliei sa producă legături logice în
mintea mea când eu sunt o persoană rațională.
Șansele erau mai degrabă teoretice, la fel de teoretice precum unele concepte
ale mecanicii cuantice care spun că realitatea nu exista atunci când nu o privești.
Si așa a apărut moth.ro